Pesterile ca adapost de cult au reprezentat mult timp suportul civilizatiei, poate chiar al supravietuirii speciei umane.
Nascuta din dorinta de a vedea si a intelege dincolo de intuneric, speologia este o disciplina complexa, parte stiinta, parte sport. Multitudinea de forme si culori prezenta in adincul pamantului, varietatea de specii descoperite acolo, au evidentiat necesitatea existentei unei stiinte specializate.
Conform Wikipedia, speologia (din greacă "σπηλαιοv", "spelaion" adică peșteră și "λόγος", "logos" adică știință) este activitatea de a identifica, explora, studia, cartografia și vizita locații subterane (peșteri, caverne). Cel care practică speologia se numește speolog.
Fiind o activitate solicitantă fizic și financiar, se practică mai intens în țările cu nivel de trai ridicat. Această diferențiere în distribuția speologilor se manifestă și în interiorul țărilor cu decalaj al nivelului de trai între urban și rural. Spre exemplu, în România, deși zonele carstice se suprapun zonelor rurale montane, peșterile sunt vizitate și studiate aproape exclusiv de către orășeni.
Suprafața uscatului este acoperită în procent de 20 la sută de roci carstificabile. Peșterile se pot forma și în alte tipuri de roci, dar cele în calcar sunt cele mai mari și numeroase. Din distribuția rocilor cu potențial speleal, apare un tablou al explorărilor posibile. În occident marile peșteri și sisteme de peșteri au fost descoperite și în cea mai mare măsură explorate, dar în tările mai puțin dezvoltate descoperirile și explorările sunt la început.
